Posts Tagged ‘ societate civila ’

implinirea neimplinita

ieri a fost o zi. acea zi care iti intareste sentimentul ca there will be a time cand ti se va intampla ceva memorabil. ieri a fost o zi care mie mi-a lasat un sentiment de implinire neimplinita. desi blogul pentru mine e o unealta pentru posterioritate si pentru mine personal – ca nu cumva sa uit astfel de momente (sau ca sa le localizez mai bine in timp si context), nu voi detalia de data asta „pe concret” discutia de ieri. not yet. cert e ca spre seara m-am intalnit la „un suc” (caci asa i-a ramas numele) cu niste oameni pe care ii cunosc mai mult sau mai putin, dar cu care am lucrat de un timp, am lucrat bine si ale caror pregatiri/intentii si capacitati sunt sigur ca sunt printre cele mai bune. unde mai pui ca vin din acea zona sociala care pe mine ma gadila cel mai mult.

acesti oameni mi-au facut o propunere mai mult decat onoranta. o propunere care ma obliga (nu fata de ei ci fata de oameni, asa, in general), care ma solicita si care ma responsabilizeaza nemaipomenit. o propunere care inseamna o functie (inalta) in stat. implinirea vine de aici. de la faptul ca din multi alti oameni pregatiti, toti s-au gandit si au decis sa ma propuna pe mine. ca poate nu ma asteptam ca in aceasta zona sa am prieteni, oameni extraordinari (si stiti ca io-s egoist la cuvinte mari) care sa ma sustina asa cum m-am simtit sustinut ieri. neimplinirea vine din faptul ca acesta functie presupune niste concesii, niste departari fata de altceva, ceva care mie imi place foarte mult, poate cel mai mult.

am un precedent legat de job-ul pe care l-am refuzat la Bruxelles. dar cum le-am promis, ma voi gandi apasat la decizia mea. multumesc!

Reclame

vox pitziponculi

sunt suparat nevoie mare despre slaba participare la parada gay. cum spune si Irina, motive sa tot gasesti. ce-i drept, anul asta n-am marsaluit. anul trecut pe ultima suta de metri imi cam dadeam sufletul asa ca anul asta m-am rezumat la a ma duce sa salut lumea si sa show some support. dar unde e lumea? unde sunt statuturile si misiunile ongurilor si institutiilor care teoretic pentru asta s-au nascut? ia puneti-le pe masa dragilor. ne plangem ca poporul e intolerant si circumspect cand vine vorba de parada. normal as spune. vad la televizor „o adunatura de 100 de colorati” care se „zbenguiesc” pe strazi. de ce sa ma alatur? imaginea e clar a unui grup marginal cu care eu, telespectatorul nu am de ce/nu vreau sa ma asociez. motiv pentru care ma gandesc eu ca un ong ar trebui sa gandeasca mai departe. dar totusi unde a fost solidaritatea, parteneriatul, unde a fost spiritul de implicare si challenging the world-ul societatii civile romanesti? e trendy sa te asociezi declarativ cu homosexualii, da bine la cv. stiu numai eu cateva onguri care trageau tare sa ia Accept-ul ca partener ca da bine. dar iata ca atunci cand e nevoie de sustinere, avem de sters praful prin casa.

in schimb, am mers pret de vreun km in paralel cu parada, in cautare de taxi. si, acolo, in spatele cordonului de jandarmi, pe strada, trece poporul. vaaai, ce interesant a fost. unul din cele mai interesante momente a fost cand, in acelasi timp din sens opus veneau 3 personaje. 2 tipi (probabil amici) si separat de ei, o fata. reactii: (cei 2) da-i ba dracu de bulangii, da ce vor acum, sa mi-o dea mie la @#$! pe strada? (ea cu telefonul la ureche) fataaaa, super tareee, fata! deci e parada de homosexuali la Unirii, sa vezi ce mistooo eee!

ce ziceti? in 3 ani avem macar 1000 de participanti la parada? sau nu mai avem parada deloc?

Reclame