Posts Tagged ‘ scoala ’

daca stetsi prosti, nu va dati copiii la scoala

da, sa clarific de la inceput, nu e vorba de „prostia” aia, ci ailalta, aia ‘telectuala.

asa. deci ca tot ziceam io ca nu-nteleg proverbele, iaca am gasit unu’ pe care daca l-am interpretat cum trebuie, l-am apreciat. si anume „fiecare pasare, pe limba ei piere”. in aceasta poezie, poetul [;)] vrea sa zica urmatoarele: …

(de fapt imi dau seama ca tre sa ma explic in context geopolitic si socio-cultural, mama ce o sa complic situatia)

deci, esti de la tara sa zicem. nu c-ar fi rau. doar sa zicem. telul tau in viata a fost sa te muti la oras. nu ca ar fi rau. doar sa zicem. ai reusit. e rau!

si odata mutat la oras, tu cu nevasta-ta hotarati sa va trimiteti plodul la scoala. asa, ca-n Morometii. asta daca nu cumva aia se opuneau ca al’ mic sa faca scoala. ma rog. de dragul exemplificarii, voi vreti!

maaaare greseala. (exceptand mistoul pe care copchilu’ o sa si-l fure la inceputuri) sa zicem ca el se va alinia cerintelor orasenesti si va deveni „un alt copil din scoala” (trad: „another kid in the school”); u got the point.

acolo el va avea colegi imbracati dragut si colegi rebeli. pentru ca el vine „din urma”, cel mai probabil se va da cu cei rebeli. ba mai mult, de dragul de a complica situatia, colega lui, K0ryna – cea mai rebela din a 10-a Be, ii va face ochi dulci. rezulta: tricou Tokio Hotel, tuns la Ciufolici, unghii negre, cercel (pardon, citez „belciug”), adunatura de huligani, cateva absente, pupat prin parc, casete (pardon, nu mai suntem pe vremea mea) CD-uri cu zdruncinaturi, ma rog, tot tacamul.

hopaaa, nu-ti convine. corect, de vreme ce la (tot de dragul exemplului sa zicem Adancata – ca tot am cunoscut odata de mult un specimen bastinas) tine la Adancata nu se punea pret pe haine si spalat decat duminica – zi de biserica, pe care oricum nerecunoscatorul, mucosul aka io-te-am-facut-io-te-omor asta mic n-o mai frecventeaza. avem o problema, am gasit o solutie: „ma, te bat!”

… si de-abia aci, in epilog aflam ca adevaratul criminal recte (cu „e” ma, nu te-njur!) problema e ca mucosul, scoler si el, a mai auzit de un drept al minorului, de o protectie a copilului, d-astea. ai ridicat mana, hop, a pus mana pe mobil. deh, daca i-ai luat mobil…

asa ca tu draga taranule (nu ca ar fi rau), daca ai ca unica solutie si raspuns patternuri gen: te bat, nu mai intri in casa asa, pe vremea mea…, cine iti da de mancare?… te tin in casa… tine cont ca mucosul nu se mai sperie asa usor. asa ca ori te bagi la reciclare si faci un curs de control al furiei ori lasi copilu’ in pace ca are 16 ani si cand o avea 30 o sa plangi prin vreun azil ca n-a mai trecut nimeni pe la tine de nu-stiu-cand.

da’ ce zic io, daca steti prosti, n-aveti cum sa-ntelegeti toate astea.

Anunțuri

fuckultatea si fratilii ei, masteru’

reiau umpic situatiunea cu exmatricularea. azi, de la Cami, colega in situatie similara si cu cel mai lung par de-a vazut veatsa mea, aflu noutati via telefon mobil. ca cica, propunerea de a fi exmatriculati nu ar fi din cauza faptului ca nu ne-am sustinut disertatia CI din cauza faptului ca foaia matricola este incompleta. buuun. pan’aci sa nu le dai dreptate? le dai!

acum zic. examenul la care nu am eu nota… l-am dat! ba chiar am luat si o onorabila nota 9, dupa spusele profului. doar ca… a uitat sa-mi treaca nota. ocheeei. no problem. mers impreuna cu Cami la el dupa vreo 2 saptamani (actiunea se petrece in anul de gratie 2006), „dom’ profesor, stem noi, oropsitii…”; „-ah, da, va recunosc, uite cum facem, iete Communicatorul meu, treceti-va numele si grupa aci si am eu grija sa se rezolve problema”. mission accomplished!

dar totusi nu! aflu azi (n.a. 14.10.08) ca noi in continuare nu avem acea nota trecuta iar doamna/domnisoara/duduia secretara ii spune Cameliei: „faceti dvs ici colea o cerere cum ca doriti continuarea studiilor si mergeti la restanta care va va costa 200 Ron”. „-200 Ron??”; „-pai domnisoara, dupa ce ca va oferim oportunitatea de a nu fi exmatriculata…”

ah, pardon!

in democratie la 9 ani

primul lucru care-mi vine in minte e primul „Desteapta-te romane” cantat cu clasa, imediat dupa ce-am dat jos tabloul cu tatuca. atat de emotionat am fost in momentele alea, ca la versul cu „un nuuume de Traiaaan…” m-a bufnit si rasul si plansul in acelasi timp, dar ce a bufnit cel mai vizibil in incercarea mea de a ma abtine au fost niste muci pe banca. deh, ce posa faci cu si in libertate.

apoi mi-aduc aminte de blugii mei cu Mickey Mouse si de geaca cu imprimeul cu Arnold Shuartzanegar cum il stiam cu totii. de cum ne-am apucat sa scrijelim bancile cu nume de formatii sau de super-eroi din desene de ne-au pus dup-aia sa le facem huse ca venea inspectia. de obsesia ca parca lu’ Hagi i se vedea puta in nush ce surpriza de la nush ce guma. de momentul cand i-am gasit lu’ Misu, geniul clasei, o mare colectie de decupaturi din ziare si reviste cu femei goale. de glumele cretine pe care le faceam cu Gulie, Mircea si Costin la telefon, cand ne dadeam de la nush ce televiziune si puneam oamenii sa vina sa-si ia televizorul cadou daca ne zic ce e acum pe nush ce canal. (…pe aceasta cale ne cerem scuze celor atat de miseleste inselati). de primii adidasi cu arici si cu limbi mari de se bagau pantalonii inauntru, ca asa era la moda. de prima minge de fotbal din piele, pe care de emotie si din viteza am scris „Steua”.

…si de Mona care pe 22-23 cand se impuscau aia mai abitir si ne-am trezit cu glontele-n geam, a zis „eh, e careva p-afara si trage cu prastia…”

colegi de…osebiti

clasa a 2a. scoala nr. 7. etajul 1. laboratorul de geografie. randul de la fereastra. Vladut – banca 2, io in a 3a.

Vladut se intoarce la mine si zice spasit:

– Traian, fac caca…

– Pai, ridica mana, spune-i lu’ tovarasa sa te lase la baie…

– nu, nu intelegi. fac caca!