Posts Tagged ‘ colegi ’

am fugit de-acasa

… nu dupa ce am lasat un bilet, in care sa-mi exprim parerile de rau fata de surpriza pe care o vor avea ai mei dimineata cand imi vor constata lipsa.

dar cum a decurs…

nu stiu motivul, cert e ca l-am sunat pe Gulie intr-o seara si i-am propus sa mergem la Costin acasa, sa ne destrabalam la discoteca. o singura problema. Costin statea in Otopeni iar ceasul sa fi fost vreo 11 seara. buun, zis si facut. am intrat tiptil in casa ca sa-mi fur din economiile pe care mi le tineam intr-o cutie de lemn, alaturi de singura scrisorica de amor de la o gagica miloasa, am scris biletul si ne-am oprit pe gard in fata blocului sa facem plan.

am reusit noi sa oprim un autobuz care batea in retragere si care pentru parca 5mii de lei, ne-a transportat pana la Academia de Politie. iar de acolo, inarmati cu tigari, pornim pe sosea spre Otopeni, in delirul soferilor care treceau pe langa noi. si, in murmurul mai de dulce, mai de familie a lu’ Gulie, am batut cale de cati kilometri or fi pana la discoteca Acapulco* (oare?) din Otopeni. nu ne-am mai dus noi la Costin din frica de ulita cu caini si mama inarmata cu matura. deci, direct la gagicareala si Coco Jambo. mi-aduc aminte ca am inceput cumintei cu Coca Cola si, mai spre dimineata, am facut gestul suprem de rebeliune si am baut o bere.

5 dimineata, se inchide discoteca, pleaca interlopii si, odata cu ei, cei 2 copii minune ai Bucurestiului. ne oprim la 5jumate fix in poarta la Costin. care, normal, face ochii mari cand ne vede noua ochii mici si ne invita prietenos sa ne culcam in camera cu soba.

 LE: mi-am adus aminte: Casablanca!

in democratie la 9 ani

primul lucru care-mi vine in minte e primul „Desteapta-te romane” cantat cu clasa, imediat dupa ce-am dat jos tabloul cu tatuca. atat de emotionat am fost in momentele alea, ca la versul cu „un nuuume de Traiaaan…” m-a bufnit si rasul si plansul in acelasi timp, dar ce a bufnit cel mai vizibil in incercarea mea de a ma abtine au fost niste muci pe banca. deh, ce posa faci cu si in libertate.

apoi mi-aduc aminte de blugii mei cu Mickey Mouse si de geaca cu imprimeul cu Arnold Shuartzanegar cum il stiam cu totii. de cum ne-am apucat sa scrijelim bancile cu nume de formatii sau de super-eroi din desene de ne-au pus dup-aia sa le facem huse ca venea inspectia. de obsesia ca parca lu’ Hagi i se vedea puta in nush ce surpriza de la nush ce guma. de momentul cand i-am gasit lu’ Misu, geniul clasei, o mare colectie de decupaturi din ziare si reviste cu femei goale. de glumele cretine pe care le faceam cu Gulie, Mircea si Costin la telefon, cand ne dadeam de la nush ce televiziune si puneam oamenii sa vina sa-si ia televizorul cadou daca ne zic ce e acum pe nush ce canal. (…pe aceasta cale ne cerem scuze celor atat de miseleste inselati). de primii adidasi cu arici si cu limbi mari de se bagau pantalonii inauntru, ca asa era la moda. de prima minge de fotbal din piele, pe care de emotie si din viteza am scris „Steua”.

…si de Mona care pe 22-23 cand se impuscau aia mai abitir si ne-am trezit cu glontele-n geam, a zis „eh, e careva p-afara si trage cu prastia…”

colegi de…osebiti

clasa a 2a. scoala nr. 7. etajul 1. laboratorul de geografie. randul de la fereastra. Vladut – banca 2, io in a 3a.

Vladut se intoarce la mine si zice spasit:

– Traian, fac caca…

– Pai, ridica mana, spune-i lu’ tovarasa sa te lase la baie…

– nu, nu intelegi. fac caca!