Couch blogging

Guest Post scris de Sabina Ionescu

Ma batea gandul de ceva vreme sa incep un blog. Ma gandeam cu entuziasm la layout, la ce o sa scriu in primul post, cum o sa se numeasca – Mistificari justificate – si pe cine pun in blogroll.

Pe de alta parte imi dadeam seama ca o sa imi ia din timp, o sa astept cu nerabdare fiecare comentariu, o sa ma preocupe intr-un mod frivol traficul si in final o sa ajunga sa ma intereseze topurile. Netul e deja populat cu blogurile altora, eu va trebui sa ma zbat sa atrag oameni la mine pe blog, sa fac spam masiv pe Twitter, brusc nu mi se mai parea amuzant.

Asa mi-a venit ideea care urma sa imbine dorinta de a scrie cu lipsa grijilor pentru tot ce inseamna partea administrativa. Am numit aceasta noua activitate couch blogging pentru ca ea consta in a fi gazduit pe blogurile altora, exact cum se intampla atunci cand faci couch surfing. Ceea ce cititi acum este un exemplu al acestei practici, mai exact al doilea text pe care il public.

3 pasi pentru a face couch blogging:

1. Te pui pe scris

2. Te gandesti pe ce blog s-ar potrivi cel mai bine textul tau

3. Convingi un blogger sa-ti gazduiasca postul

Avantajul e ca ideile tale vor ajunge la oameni pasionati de aceleasi lucruri. In functie de subiectul despre care scrii, iti alegi unde sa-ti publici ideile. Daca vrei sa scrii despre sarmale, apari pe un blog de food, daca vrei sa povesteti despre vacante te duci la un blog de travelling. Primul articol scris de mine a fost despre un workshop de la Ronewmedia si a fost postat de Titus care face uneori live blogging de la evenimente.

Couch bloggingul rupe monotonia. Analogia cu couch surfing-ul e ilustrativa: de ce sa stai singur acasa, cand poti sa-i primesti pe altii in vizita, sa-ti tina companie. Majoritatea oamenilor zic da, trebuie doar sa ii rogi.

Nu stiu daca exista deja practicieni sau teoreticieni ai acestui mod de a face blogging, nu am vrut sa-i caut. Exista, bineinteles, guest postingul care este mai degraba o exceptie; in general lumea isi publica articolele pe propriul blog.

––––––-

De ce Traiu? In perioada in care tatonam cu ideea unui blog doar al meu, Traiu, cu care impart afinitati scriitoricesti si muzicale, m-a incurajat prompt. Ulterior, l-am rugat sa imi gazduiasca postul si a zis da fara macar sa stie despre ce am de gand sa scriu. Ii multumesc cu ocazia asta lui si cititorilor blogului lui. Acest articol va fi probabil cel mai des folosit ca referinta atunci cand voi cere gazduire pe alte bloguri.

pistoale si trandafiri. outro.

flashback. inchid ochii. ascult November Rain. unde sunt? a, da. am 16 ani. sunt in clasa. mandru ca mi-am luat din Romana o bluza cu Guns N’ Roses. ma asez in banca si inchid ochii. ma gandesc cum ar fi sa-i vad live, intr-un concert cum e ala de la Tokyo pe care il am pe caseta video. imi pun in cap ca daca se va intampla,  sa-mi aduc aminte de acest gand.

deschid ochii. sunt la Romexpo. am 30 de ani. ascult November Rain. live. mi-aduc aminte de gandul pe care l-am avut la 16 ani.

___

am asistat aseara la implinirea unui vis. am plecat la concert cu o singur asteptare: sa nu mor pe drum, pt ca imi promisesem copchil fiind, ca daca o sa am sansa sa-i vad, sa n-o ratez.

am asistat aseara la un tribut GNR. erau acolo pe scena niste baieti, foarte buni in felul lor, care cantau melodiile lui GNR. l-am mai recunoscut pe Axl si pe Dizzy fuckin’ Reed. in rest, o alta trupa. o trupa care a respectat traditiile Guns: miscarile unduitoare, alergarile dintr-un capat in celalalt al scenei, cover-solo-urile de chitara (aseara am auzit James Bond theme, the Wall si Pink Panther theme), a lot of the F word si intarzierile. apropos de intarziere, inteleg ca sunt doua pareri, la fel de „oficiale”: ca la ora inceperii concertului, GNR abia decolau de la Viena si ca trupa era inca de luni in Bucuresti. poate stiti voi mai bine si ma lamuriti.

___

am asistat aseara la o coagulare a brandului romanesc. desi am fost inundat de rules & dont’s in privinta accesului la concert, un BGS m-a vazut facand balet pe la coada si m-a escortat inauntru, fara bodycheck, fara sa ma-ntrebe de bilet. odata inauntru… am vazut ce departe suntem de scena. scena care a fost ori prea mica, ori prea joasa, ori prea ingusta, si care a avut niste ecrane ori prea mici… apoi i-am vazut pe vip-istii de la tribune care erau de toate cele 3 milioane orientati cu fata la corturile cu bauturi si nu la scena. si intr-un final, am vazut toaletele la care mi-am propus sa nu am nevoie sa ajung decat daca e o statie de tramvai in dreptul lor. a urmat o intarziere de o ora jumatate pt Danko Jones si deci de 1.45h pt GNR, timp in care organizatorii nu au existat deci nu ne-au spus de ce s-a intamplat asta. motiv pt care poporul s-a simtit indreptatit sa huiduie, sa fluiere dar, bineinteles, la primul „hello Romania” sa zbiere de bucurie. apoi, spre jumatatea concertului am avut deosebita placere sa am in fata 6 tineri frumosi, cu perciuni-cui, pantofi de lac si fetele cu cercei prin care niste catelusi mici ar fi putut sa sara la circ. ei s-au preocupat cu facutul de poze unii-altora deci cred ca sunt cei pe care obisnuiesc sa-i am in spate la film la mol, deci ei ma urmaresc pe mine. apoi la plecare, Bludy a vrut sa-si schime plasticele rozalii pe care a dat 5lei/buc inapoi in bani, dar cei de la BRD au preferat geam inchis (pana l-a spart un roacăr si el nemultumit), silentio stampa, cordon de BGSei si nereturnarea banilor. asa ca am iesit, am facut comenzi la taxi, caci cei care stateau (as zice „la japca” dar eu nu vorbesc urat) in fata, in taxiurile lor de firma cu 1.39 ron/km nu te duceau nicaieri pt mai putin de 50 ron/cursa (in cazul in care cursa nu depasea 20 ron). asa ca l-am ochit pe 558 de la Cobalcescu, am sunat la dispecerat care mi-a zis ca nu are masina, io am zis ca e una libera in fata mea dar refuza sa ia clienti pe aparat, si-am preferat sa ma pun in fata lui, sa-l tin de vorba si sa mai caut taxiuri inca o ora la telefon. timp in care 558 ar fi facut vreo 4 curse daca ar fi fost destept, dar pt ca a fost prost, dupa o ora a decuplat caseta si-a plecat acasa. si, intr-un final in taxi, la stop, in paralel cu noi se opreste un Logan azuriu si preparat iar din spate, fata cu cerceii cat inelul de la proba olimpica imi face semne disperate sa deschid geamul:

– auzi, ce-a fost aici?

– concert (zic eu, nu prea convins…)

– a, ca am vazut lume multa… cine a cantat?

– Guns N’ Roses.

– aaaa…!!!@$%??

– De ce, n-ati reusit sa ajungeti?

– a, nu, eraaaam curiosi, noi suntem cu Salam, cu astia. merci, haipa!

aproape. imposibil.

sa-i trasmita cineva Madonnei ca nu vreau sa rup hainele de pe ea sau sa-i smulg parul din cap ci sa o pup amical pe obraz. sa stie Obamutza ca nu vreau sa-l vad printr-o luneta ci sa-l felicit ca a reusit, printr-o apropiata strangere de mana. trebuie sa le spuna cineva tuturor astora cu aspect de ananas-de-partea-cealalta-a-vitrinei ca inainte sa-i consumam, vrem sa-i mirosim, sa-i pipaim. sa stie ca daca ma urc pe o scena dupa ei, nu vreau sa fiu vedeta, ci sa inteleaga ca nu ajung la ei. desi ei sunt formati din mine. ca pe hartie sau pe video o sa fie si dupa ce mor. acum trebuie sa fie din ei.

vezi? am inceput sa ma maturizez.

30

… maine ai 30.

time is flying when you’re having fun!

29

ca sa vezi cum e viata:

azi ai 29…

treij-de-mii

asta-i postul 203. postul in care vaz ca blogul meu a schimbat prefixul cu fix 2 saptamani inainte de mine.

am inceput cu o cocacolageneza. intre timp m-am prostit. enjoy reading.

note to self: race you till the end?

haikubereaaiamairepede

v-ati luat buletinele? cat mai avem? voi cati bani schimbati? am ajuns. da plaja unde e? camera 108. uite plaja. ce bar misto! tu ce mananci? two beers please. ai un foc? another two beers please. gata? maine la cat? scoate-mi si mie tricoul de noapte. cat e ceasul? one coffee please. neatza! ne luam supa? 14 leva plus sucul tau. e buna apa. uite niste pesti. ce ma, a batut Germania? tu cate faci? vezi ca se premiaza Dragos. mai luam o bere? ba, merge wirelessu. noapte buna. one coffee and one tiramisu please. e foarte frumos aici. hello, cum a fost la plaja? azi imi iau d-aia cu ciuperci. ce ma, iar a dat Simona dubla? tu ai facut baie in piscina? ma duc sa ma culc un pic. two beers please, very cold.

incepe a 3a zi.