… asa, preventiv…
adica, ma gandeam, imi dai azi cheile si-mi spui “e a ta, fa-ti-o cum vrei tu”. then what? evident, nu as putea sa stau ca altii cu reviste de gen pe buda si sa caut inspiratii. nu as chema vreun specialist pentru simplul motiv ca stiu ca in x luni l-as injura si mi-as pune mainile in cap “ca acum tre sa schimb tot”.
apropos de obsesia mea cu corporatistii si cu ce e trendy, eu vad numai case albe si minimaliste, cu canapele de piele si mobilier in culori neutre. totul aranjat astfel incat sa produca guri cascate si ridicaturi din spranceana admirative. dar imi inchipui reactii de genul “nu sta acolo”, “of, mi-a murdarit fotoliul”, “cine-o fi pus paharul ud aici”, “cum scot eu asta de pe mocheta” etc. plus ca mi se pare o casa infiorator de plictisitoare. e ca si cum ai sta intr-un showroom. cu aceeasi atentie sa nu le darami alora nush ce vaza.
deja am un perete portocaliu acasa. ma gandeam la asta cu coloratul peretilor. desi acum parca as vrea sa-i desenez, nu doar sa torn o culoare pe ei. v-am zis ca sunt in perioada mea warholiana? mi-ar placea niste benzi d-alea cu acelasi portret in culori pastel. ca sa nu mai zic ca fotoliile si canapeaua trebuie sa fie (da, de piele) cyan. cred ca singurele chestii negre din casa as vrea sa fie electronicele. si da, ar da tare bine cu un monitor alb asa, de 22′ si cu un merisor pe el.
nu va grabiti cu sugestiile ca nici io nu ma grabesc cu creditul.

Dea, si io-s undeva intre minimalism si nonconformism, dar calculat fiecare detaliu. Deh, defect profesional :)